1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

FAZ explică ”operațiunea lui Putin în Găgăuzia”

6 mai 2024

Regiunea autonomă Găgăuzia amenință să devină o sursă de divizare în Republica Moldova, în condițiile în care Moscova caută să torpileze apropierea țării de UE, avertizează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

https://p.dw.com/p/4fYzG
Rusia
Preşedintele rus Vladimir Putin alături de başcana Găgăuziei, Evghenia GuţulImagine: Mikhail Metzel/Kremlin Pool/ZUMA Wire/IMAGO

Frankfurter Allgemeine propune cititorilor săi un periplu în Găgăuzia, o regiune despre care afirmă că are potențialul de a semănă zâzanie în Republica Moldova cu ajutorul neobosit al Moscovei. 

Până nu demult, Evghenia Guțul nu era cunoscută nici măcar în țara sa natală, darămite dincolo de granițe. Însă acest neajuns este pe cale să fie îndreptat cu ajutorul Moscovei, care caută să-i fabrice bașcanei găgăuze aura de om politic atașat ”valorilor tradiționale”, după cum remarcă publicația Frankfurter Allgemeine într-o analiză intitulată ”Operațiunea lui Putin în Găgăuzia”, publicată la finele săptămânii trecute. Iată cum "Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia" ar putea deveni fermentul divizării Republicii Moldova, scrie FAZ

Eforturile depuse pentru reușita acestui demers sunt reliefate de campania electorală a Evgheniei Guțul. Aceasta ar fi fost de aproape șapte ori mai scumpă decât mobilizarea electorală a tuturor oponenților săi la un loc, explică ziarul german, citând anchete semnate de jurnaliști moldoveni. La campania electorală a lui Guțul au pus umărul vedete pop care de obicei cântă pentru președintele rus Vladimir Putin, scrie FAZ. 

”Aceste staruri apar într-un videoclip cântând imnul Găgăuziei. Interpreții poartă tricouri înscripționate cu mesaje de susținere pentru Guțul și pentru formațiunea ei politică, intitulată după numele liderului său: Partidul Șor. Om de afaceri devenit politician, Ilan Șor, care, la fel ca Guțul, are 37 de ani, trăiește în exil din 2019, inițial în Israel, al cărui cetățean este, iar acum probabil în Rusia”, continuă publicația, amintind că Moscova a respins o cerere de extrădare a lui Șor venită din partea Republicii Moldova, țară în care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru furtul a aproape un miliard de euro din trei bănci.

În contrast evident cu președinte Republicii Moldova, Maia Sandu, care vrea să pună țara sub aripa UE, obținând chiar statutul de candidată pentru aceasta, privirea Evgheniei Guțul se îndreaptă spre Moscova, subliniază FAZ.

Astfel, potrivit gazetei germane, la finele lui martie anul acesta, Guțul a efectuat prima sa călătorie oficială în Rusia, unde a rămas o săptămână întreagă. 

”La Moscova, Guțu s-a întâlnit între alții cu Valentina Ivanovna Matvienko, președinta camerei superioare a parlamentului, căreia i-a cerut "sprijinul" Rusiei pentru Găgăuzia. La Soci, Guțul a participat la un forum al tinerilor și s-a întâlnit cu Putin, căruia i-a vorbit despre "acțiunile anarhiste" ale guvernului moldovean, care "provoacă destabilizarea" în Găgăuzia și în întreaga țară, după cum a scris ulterior însăși bașcana pe Telegram, atașând o fotografie în care apare dând mâna cu Putin”. 

Guţul
Evghenia GuţulImagine: Emrah Yorulmaz/AA/picture alliance

De asemenea, Guțul s-a întâlnit și cu omul lui Putin pentru politica internă și integrarea teritoriilor ucrainene anexate, Serghei Kirienko. Potrivit propriilor declarații, ea i-a solicitat acestuia gaz pentru Găgăuzia la prețuri avantajoase și ajutor pentru ca locuitorii din regiune să poată deschide conturi în bănci rusești. În acest mod ocolit, Guțul vrea să se asigure că pensionarii, polițiștii și alți funcționari publici din Găgăuzia primesc "suplimente", în ciuda rezistenței guvernului Sandu. Nu este clar de unde vor veni banii pentru acest demers, însă Guțul vorbește de "sponsori", "parteneri" și "prieteni" – mai scrie FAZ. 

Cine sunt găgăuzii

Jurnaliștii germani amintesc că guvernatoarea nu este nici pe departe singura voce pro-rusă din Găgăuzia: ”Găgăuzii sunt un popor vorbitor de limbă turcică, dar religia lor este creștinismul ortodox. Pentru marea majoritate a găgăuzilor, convingerile lor religioase au prioritate față de originea lor lingvistică familială. Acest lucru era cunoscut și de președintele turc Recep Tayyip Erdogan atunci când a vizitat Comrat (capitala Găgăuziei, n.r) în 2018. Turcia se străduiește cu entuziasm să cucerească mințile și sufletele găgăuzilor, finanțând construcția de școli, grădinițe, ba chiar și o universitate, menținând totodată un consulat general la Comrat”. 

În pofida acestor inițiative, Turcia este în mod limpede eclipsată de Rusia la capitolul popularitate în Găgăuzia. ”Limba de circulație în regiune este rusa, chiar dacă oamenii tind să vorbească acasă în găgăuză, o limbă asemănătoare cu turca. Limba națională moldovenească, româna, este foarte puțin folosită. Deci, dacă vrei să ai succes în politica găgăuză, e musai să fii pro-rus”, observă ziarul din metropola germană. 

”Rețeta Guțul dă roade”

Potrivit ziarului german nu este o întâmplare că ”Guțul a devenit în ultima vreme un invitat permanent în presa de stat din Rusia, unde joacă rolul de acuzator al lui Sandu, pe care o acuză de "blocarea" Găgăuziei. La scurt timp după întâlnirea cu Putin, Guțul s-a plâns că guvernul caută modalități de a o "pedepsi" pentru acest lucru, în condițiile în care Sandu nu a adus-o pe Gutul în guvern, așa cum prevedea acordul de autonomie, invocând legăturile guvernatoarei cu o organizație criminală, respectiv cu "Partidul Șor”. 

”La Chișinău, Guțul este văzută în primul rând ca interfață pentru hoțul miliardar fugar Ilan Șor, care vrea să se folosească de ajutorul ei pentru a recâștiga un punct de sprijin în țara a cărei populație a furat-o. Or, pentru a face acest lucru, Șor are nevoie de sprijinul Kremlinului. Kremlinul, la rândul său, speră să folosească ajutorul lui Șor pentru a alunga de la putere guvernul pro-european Sandu și pentru a torpila apropierea acestei țări de UE”, atrage atenția Frankfurter Allgemeine, amintind că pe 20 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova, însoțite de un referendum UE în care populația se va pronunța asupra cursului integrării occidentale.

”Între timp, apropierea Găgăuziei de Putin dă roade după ce, la 9 aprilie, Guțul, aflată din nou la Moscova, a semnat un acord cu Promsvyazbank, care aparține statului rus și care face obiectul sancțiunilor occidentale. Deși Republica Moldova s-a alăturat parțial acestor sancțiuni, Guțul spune că, de la 1 mai, banca va emite în Găgăuzia cardul "Mir", care a fost emis ca o alternativă la cardurile de plată occidentale și care poate fi folosit în Rusia și în alte câteva țări”. 

Astfel, punctează FAZ, fiecare găgăuz va putea deschide un cont la bancă, iar 20.000 de pensionari și 5.000 de funcționari publici vor primi echivalentul a 103 euro ca "supliment" la salariu. Totuși, declarațiile lui Guțul nu implică faptul că banii vor veni în fiecare lună. Oricum este de remarcat faptul că promovarea proiectelor lui Guţul i-ar costa pe "sponsorii" săi vreo două milioane și jumătate de euro, scriu ziariștii germani. 

”În a doua jumătate a lunii aprilie, Guțul se afla din nou la Moscova, unde a fondat o alianță de opoziție numită 'Victori' cu o agendă pro-rusă. Șor, care a participat în carne și oase la miting, a acuzat UE la televiziunea de stat rusă că vrea să schimbe "vechile noastre tradiții și idealuri". Apoi, Guțul a răbufnit împotriva valorilor europene, a funcționarilor publici și a căsătoriilor gay. Ea a afirmat, de exemplu, că în Europa cuvintele "mama și tata" ar fi fost înlocuite cu "părintele unu și părintele doi". "Lui Sandu îi este frică de echipa noastră", a spus ea, referindu-se la viitoarele alegeri prezidențiale și la referendum. 

Presa rusă, omniprezentă

În reportajul realizat la eveniment, televiziunea de stat rusă a subliniat că UE ar putea "oferi Moldovei doar probleme legate de resursele energetice și de dependența față de Statele Unite". 
”Cum aproape toate mijloacele de informare în masă care joacă un rol în Găgăuzia sunt rusești, astfel de afirmații nu rămân neauzite acolo. Radiodifuzorii ruși au o poziție aproape monopolistă în Găgăuzia. Moldova ar trebui 'să se îndrepte spre est', spre Uniunea Economică Eurasiatică a Moscovei, s-a recomandat într-un reportaj al televiziunii ruse. Să spunem însă că nici aceasta nu este o opțiune nouă” – potrivit FAZ. 

Publicația ține să aducă aminte că, în cadrul unui referendum din 2014, 98% dintre alegătorii din Găgăuzia s-au pronunțat în favoarea aderării provinciei lor la această uniune. Guțul spune în mod regulat că Găgăuzia își rezervă dreptul de a părăsi uniunea statală moldovenească în cazul în care Moldova își pierde independența. Prin aceasta, ea pare să se refere atât la aderarea la UE, cât și la unificarea cu România. ”Chiar dacă aproape nimeni nu solicită acest lucru, Ministerul rus de Externe îl susține, vociferând despre "încercările de românizare forțată a societății moldovenești". Poate că Găgăuzia este mică, dar are dreptul la autodeterminare, subliniază televiziunea de stat rusă”. 

De fapt, influența Moscovei în Găgăuzia, ca și în Transnistria, este probabil să fie limitată. Chiar și modalitățile în care pensionarii și funcționarii publici găgăuzi își vor primi cei 103 euro sunt complicate. De asemenea există semne de întrebare și în legătură cu putința livrării practice de gaz rusesc ieftin în Găgăuzia. 

În orice caz, potrivit FAZ, Guțul contracarează orice rezistență din partea guvernului central adoptând postura de victimă și denunțând lipsa democrației în Moldova. 

”Însă exact acestea sunt mijloacele pe care operațiunea lui Putin în Găgăuzia vrea să le întrebuințeze. Scopul? Schimbarea mentalității majorității pro-europene din Moldova pentru a iniția o schimbare de curs. E limpede că guvernul de la Chișinău nu va renunța la putere sau la direcția sa fără luptă”.

Cotidianul de la Frankfurt conchide că Guțul și oligarhul din spatele ei, Șor, nu vor fi lăsați să pună în pericol apropierea Republicii Moldova de UE. În ultima zi a lunii aprilie, un tribunal din Moldova a deschis o procedură împotriva guvernatoarei găgăuze, care este acuzată de implicare în mașinațiunile financiare ale partidului lui Șor. Dacă va fi găsită vinovată, ea riscă până la șapte ani de închisoare, potrivit procuraturii, încheie FAZ. 

Vlad Drăghicescu Jurnalist Deutsche Welle de peste un deceniu, atent la realităţile germane şi la mersul lumii.