1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum poate fi învins PSD

19 aprilie 2022

Cel mai recent sondaj CURS plasează PSD în vârful ierahiei opțiunilor electoratului, cu 35%, la consistentă distanță de restul plutonului, și cu peste 6 procente mai mult decât la alegerile din 2020.

https://p.dw.com/p/4A5Mm
Rumänien Logo der Regierungspartei PSD
Imagine: PanchoS/Wikipedia

Nu este prima dată când PSD revine din crize care păreau să-i fie fatale. Iar cea mai gravă dintre ele, epoca Dragnea, cu adversitatea stârnită atunci de acest partid, nu numai în țară, dar până și în rândul socialiștilor europeni, părea chiar fără ieșire.

Și totuși, iată PSD din nou în frunte, din nou la guvernare și chiar anunțând, prin liderul său, că este practic imposibil să nu rămână la guvernare și după 2024.

Iar Marcel Ciolacu chiar are dreptate, continuarea actualei alianțe și după 2024 pare în acest moment inevitabilă la felul în care evoluează Opoziția. Iar dacă ne raportăm la AUR, este de-a dreptul preferabilă.

În loc să se înfurie, poate că publicul anti-PSD ar trebui să se întrebe care e secretul acestui partid? Ce îl ridică mereu și mereu la suprafață?

Pe de-o parte, desigur, cultura puternică de organizație. Pesediștii nu se urăsc între ei mai puțin decât se urăsc useriștii, de exemplu. Deloc.

Între taberele Ciolacu – Grindeanu și Firea - Stănescu, tot ca exemplu, numai pace și armonie nu este. Nu mai discut despre confruntările din organizații. „Ne zâmbim în față și pe la spate ne lucrăm, asta e regula în PSD”, îmi spunea un pesedist nu cu mult timp în urmă.

Dar aceste războaie nu ajung niciodată să zguduie patidul. Liderii perdanți sunt executați aproape ritualic, ca exercițiu de exorcizare, cuțitele se înfig în surdină, se icnește, nu se urlă.

Ceea ce e și igienic până la urmă. Niciun lider nu se simte inamovibil sau dependent doar de o voință exterioară partidului. Iar decontul înfrângerii odată atribuit, partidul o poate digera și merge mai departe.

Oricât s-ar detesta la nivel personal, pesdiștii știu că dacă dau foc casei comune toți vor rămâne sub cerul liber.

Tot de cultura de organizație ține și faptul că nu au niciodată lideri parașutați din exterior. Toți au provenit din partid, toți și-au câștigat autoritatea în interior, toți erau recunoscuți intern. Adesea detestați, dar recunoscuți. Nu îmi amintesc ca PSD să fi avut vreun președinte cu derogare de vechime.

Pteţi citi articolul integral AICI.